E greu să vrei să
mori
cînd nu vezi în jur
decît oameni,
femei ce-şi cară
banalităţi de strigăte între degete
şi viaţa ta e un
brend
de multe alte morţi
cu care
te hrăneşti pînă la
un moment-
pînă cînd pleacă
toţi copii lumii
din tine
şi înţelegi că
ceea ce ai trăit
înseamnă moarte
şi bătrîni cu rărunchii
tăiaţi
şi puşi cuminţi
prin vitrine cu
lacrimi în ochi.
De m-ar întreba
cineva ce fac
i-aş spune că te
cînt
în fiecare minut al
înmormîntării mele,
pentru că toţi ştiu
cum îmi cînt eu moartea,
dar nimeni însă-că
tu eşti moartea mea,
de fapt nu toţi
au morţi care să-ţi
semene
şi nu fiecare
moarte
sărută prin somn ca
şi tine,
tu ştii cum e să
mă omori în toate
imaginile lumii
cu genunchii ce mii
îneci pînă la sînge,
dar eu te iubesc
tandra
şi
dulcea
mea moarte.
Комментариев нет:
Отправить комментарий