суббота, 18 февраля 2012 г.

Gimnastica de cuvinte

Pe banca rece si incremenita
imi aerisesc orele
povestind trecutul
Hirtiei.

Ii spun
ce am avut sa zic
celui mai bun prieten
dar pe care nu l-am avut niciodata
Aproape.

Ii simt rasuflarea
si respiratia prea agitata
pe care o mai chinuie propria-mi mina
Cu pana.

Imi scutur condeiul de ginduri
peste proaspat
invechita ei fata
de amintiri
Povestite.

O vad
mai cernita ca niciodata,
intr-un tirziu,
cind pixul obosit de gimnastica
Refuza sa scrie.

O recitesc
ca sa-i fac citeva operatii medicale
a moleculelor bolnave din tesutul ei
si sa o reinvii
pe cea mai insufletita lumina a mea
Hirtia.

2 комментария: